„După Gard” – un proiect 100% ecologic: Susţine eco-turismul românesc!

dupa gard
Dec 22
2018

Povestea proiectului „După Gard” este, în primul rand, o poveste de iubire: în iarna anului 2015, jurnalista şi regizoarea Ioana JOCA (co-fondator şi coordonator După Gard) îl cunoaşte la Cluj-Napoca pe şarmantul neamţ Andreas Pohl (cealaltă jumătate a După Gard) în timpul călătoriei de 1 lună a acestuia prin Europa. Cumva predestinat, întreaga relaţie de până acum a celor doi stă sub semnul călătoriilor, călătorilor şi a schimbărilor (răsturnărilor) de situaţie. La puţin după un an de la întâlnirea celor doi, se naşte fetiţa Dhalia, nu înainte ca Ioana să trebuiască să se mute din România în Germania (Bavaria) pentru a putea fi cu Andreas şi familia acestuia. Şi, ca şi cum creşterea unui copil nu era suficientă, la exact un an după naşterea Dhaliei, Ioana şi Andreas se apucă în primăvara lui 2017 de construcţia căsuţei ce urmează să se transforme în proiectul După Gard.

Proiectul „După Gard” îşi are originea în anul 2012 când Ioana împreună cu Pablo Lamosa (operator / editor din Galicia, Spania) creează o monografie video despre ultimii ţărani veritabili ce locuiesc în comuna Poşaga (judeţ Alba) – locul de unde se trage familia din partea mamei Ioanei. Monografia are un impact răsunător în mediul online inspirând-o pe Ioana să pună în practică (începând cu vara lui 2013) proiectul „Lada de Zestre” sau cum să îţi petreci 12 zile la ţară, trăind exact cum o fac fermierii autentici din Poşaga (lucrul cu fânul, cu animalele în timpul transhumanţei, târgurile de animale, zilele de duminică în tihna slujbei sau acasă, cu familia). Proiectul continuă şi în verile 2014 şi 2015, numărul oaspeţilor din întreaga lume se dublează. Hiatusul care urmează cu vara lui 2016 este de la sine înţeles (bebe Dhalia). Totuşi, ideea de a continua proiectul „Lada de Zestre” nu-i dă pace Ioanei; cum casa în care au locuit oaspeţii de dinainte a devenit neîncăpătoare, e nevoie presantă de o alta. Şi, uite aşa, se naşte noul proiect După Gard: o casă de oaspeţi, construită după şablonul caselor tradiţionale din zonă (din lemn – chiar şi cuiele- cu târnaţ şi îmbinări exterioare în coadă de rândunică). Ceea ce e cu adevărat inedit este conceptul de casa ecologică şi autonomă: izolaţia interioară a pereţilor este 100% naturală (din celuloză reciclată), lemnul e dat doar cu ulei natural de in, panouri fotovoltaice, propriul izvor, casa doar din lemn (inclusiv cuiele) cu îmbinări laterale tradiţionale (în coadă-de-rândunică), geamuri şi uşi lucrate manual din lemn masiv, scăunele crestate cu logoul propriu (întreaga lucrătură din lemn executată de meşteri din zonă). Mai mult decat atat, grădina şi livada respectă principiile agriculturii ecologice şi biodinamice: nimic nu are voie să fie plantat sau recoltat daca nu ţine de agricultura tipică zonei şi de anotimpul dedicat sau de fazele lunii, culturile sunt în număr mic şi diversificate, se cultivă prin rotaţie, se recoltează manual şi, foarte important, ca îngrăşământ se foloseşte doar bălegarul! Nu în ultimul rând, Ioana şi Andreas sunt consecvenţi principiului de ZERO WASTE (zero gunoi) – la sfârşitul vizitei, tot ceea ce rămâne nedorit de la oaspeţi este fie reciclat (în special sticla şi plasticul) fie transformat în compost (gunoi biodegradabil).

„După Gard”, în forma în care l-am dezvoltat până acum, va rula din mai şi până în octombrie, an de an. Nu este un experiment, ci o afacere de familie care sperăm să treacă mai departe, la Dhalia. Campingul pe care am reuşit să îl punem pe picioare din vara lui 2018 va fi deschis oaspeţilor pentru aceeaşi perioadă (e, ca şi casa După Gard, tot ecologic şi autonom: duş solar cu apă de ploaie, toalete uscate, lumină doar pe bază de solar).

Despre campania de crowdfunding de pe site-ul german Startnext
In 2019- înainte ca totul să fie tip-top pentru oaspeţi- mai trebuie puse la punct: izolaţia fonică, mobilierul, dublarea capacităţii panourilor solare, o bucătărie functionala, un sistem solar (separat) de încălzire a apei menajere, un şemineu cu aer cald recirculat şi multe altele. Ioana şi Andreas rămân încrezători că până în primăvara lui 2019 vor strânge cei aproximativ 10.000 euro care mai lipsesc de la buget ca, în iunie, să îşi deschidă larg porţile sau, mai corect spus, gardurile. Orice sumă poate aduce proiectul mai departe, principiul de bază al unei astfel de campanii fiind de a pune mână de la mână.

Pagina de susţinere online se numeşte Startnext; accesând linkul de mai jos, oricine este interesat poate viziona video-ul de prezentare a campaniei După Gard, împreună cu ceea ce se poate oferi ca recompensă la sponsorizare (sub formă de pre-rezervare sau diverse produse gastronomice / de îmbrăcăminte locale & hand-made): https://www.startnext.com/en/dupa-gard-finale

3 motive pentru care ar trebui sprijinit proiectul Dupa Gard

1| suntem singurii pe o rază de cel puţin 100 km care pun în practică conceptul de „langsam reisen” = călătoreşte încet. Asemănător motto-ului „Grăbeşte-te încet”, proiectul După Gard nu permite ca oaspeţii ce-i trec pragul să se cazeze mai puţin de 3 nopţi. Mai mult decât atât- turiştii vor avea parte pe timpul şederii de un mini-program prin care se încearcă integrarea lor (chiar şi de scurtă durată) în comunitatea-Poşaga: lucrul cot la cot, gătit tradiţional, sărbătorirea duminicii în familie, drumeţii, toate cu localnicii. Cu alte cuvinte, nu doar un turism lent, dar şi de integrare inter-culturală

2| După Gard este un proiect 100% ecologic, biologic şi bazat pe surse de energie regenerabilă. Şi nu doar atât: pornind de la ideea că omul nu se poate regăsi pe sine cu adevărat decât în liniştea deplină a unei naturi virgine, locaţia proiectului este pe un deal ce priveşte peste sat, înspre munte şi rezervaţia naturală. Vecinii sunt doar pădurea şi vieţuitoarele sălbatice, dar paşnice. Casa nu deţine nici un fel de tehnologie (fără televizor, telefon sau internet) şi nu are acces auto. Astfel, cine chiar îşi doreşte să ia o pauză de la „civilizaţie”, poate fi convins că După Gard e locul ideal pentru aşa ceva

3| mâncarea: începând cu 2013, bucătarul-şef a fost mama Ioanei care s-a întrecut pe sine cu reţetele originale sau după tradiţia locală: aperitive (inclusiv pentru vegetarieni), supe (pe bază de rântaş—adică ceapă prăjită în unsoare), fripturi, legume de toate soiurile, prăjituri, cucurade (plăcinte umplute), socată, fructe mereu proaspăt culese (strugurei, mure, zmeură, căpşuni, goji, pere, mere, prune, gutui etc, etc). Dar, mai presus de toate, piesa de rezistenţă: mămăligă împăturită adică un strat de mămăligă, apoi unul de smântână, iar mămăligă, unul de unt şi tot aşa. Unde mai pui micul-dejun (bufet) cu ratotă (omletă) galbenă ca o păpădie şi însoţită de pită pe vatră, cârnaţ de casă, brânzeturi, zacuscă, lapte, dulceţuri şi miere?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *