Live cooking şi poveşti la un an de Mica Elveţie

Jakob Hausmann
Sep 12
2013

Era a doua oară când participam la un eveniment live cooking. Recunosc că prima experienţă nu a fost una care să mă încânte în mod deosebit aşa că aveam gânduri conflictuale despre ce se va întâmpla.

Am ajuns cu o uşoară întârziere în restaurantul din centrul vechi care sărbătorea un an de existenţă. Era deja plin de oameni care începeau să se simtă din ce în ce mai bine.

Evenimentul a început animat de chef-ul şi managerul Mica Elveţie, Jakob Hausmann. Cred că a trecut cam un an de când am înţeles că întreaga cultură a unei afaceri pleacă de la o singură persoană şi de la motivele pentru care acesta decide să înceapă acea afacere. Chef Jakob îmi exprima relaxare, bunătate, dorinţa de a face oamenii să se simtă cât mai bine. Deşi nu gustasem încă nici un fel de mâncare, am ştiut că o să fie un eveniment frumos şi reuşit.

Mica Elvetie

Somonul se pregăteşte

Am apreciat faptul că prezentarea şi demonstraţia live au venit la pachet cu mai multe explicaţii şi informaţii despre cum să găteşti un anumit fel, care este temperatura ideală, ce e recomandat pentru sănătate şi alte mici secrete. Îmi plac oamenii care îşi povestesc secretele, care dau mai departe, care nu sunt speriaţi că vor pierde controlul sau concurenţa le va copia modelul de succes. Asta înseamnă că sunt dispuşi să dăruiască, în tot ceea ce fac. Am servit prima oară somon şi mi-a plăcut deşi trebuie să recunosc că nu sunt un fan al somonului.

Prima surpriză a zilei a venit însă de la supa de broccoli, gătită printr-un procedeu atent şi destul de complex. Mă feresc cât se poate de supa de broccoli, dar am decis să încerc o linguriţă. Spre surprinderea mea avea un gust delicios şi era mult mai bună decât tot ce am gustat până acum. Mai ales împreună cu mici crutoane şi bucăţele de broccoli proaspete.

 

Supa broccoli la Mica Elvetie

Supa broccoli la Mica Elvetie

Întotdeauna când merg într-un loc în care îmi place ceea ce văd şi experimentez încerc să aflu care sunt motivaţiile, principiile şi poveştile din spate. De ce oamenii de acolo sunt aşa cum sunt şi ce îi determină să fie în continuare aşa. La Mica Elveţie am aflat asta fără investigaţii suplimentare direct de la Jakob Hausmann care a povestit despre cultura care i-a fost insuflată de mentorul lui.

Jakob, când vin la tine în restaurant oamenii aduc 3 lucruri foarte importante pentru ei: banii lor, timpul lor liber (limitat şi preţios), prietenii, familia şi partenerii lor de afaceri. Aduc toate aceste lucruri şi ţi le oferă, iar asta înseamnă o responsabilitate importantă pentru tine. În schimb tu trebuie să le oferi: mâncare foarte bună, o ambianţă cât mai plăcută şi stilul tău care vine din cât suflet investeşti în fiecare zi. A fost probabil cea mai frumoasă poveste a zilei şi am văzut un model foarte interesant, responsabil dar în acelaşi timp relaxat de a te raporta la clienţii tăi şi la satisfacţia lor.

Felul principal al zilei a avut drept vedete carnea de pui şi de vită. „Dacă iei o portocală şi o storci pentru a obţine suc, ce este mai bun – sucul sau ceea ce rămâne? Binenţeles că sucul, care este esenţa, restul are foarte puţină valoare şi de aceea îl aruncăm”. Acelaşi principiu se aplică şi pentru o lămâie şi… pentru carne. Practic, sucurile din carne (nu sângele, care este scurs la tăiere) sunt cele care dau cel mai bun gust şi substanţele nutritive cele mai importante. În bucătăria obişnuită, din cauza faptului că se lucrează cu temperaturi foarte mari în preparea cărnii, atât gustul cât şi substanţele nutritive se pierd. De asta avem nevoie de multe condimente pentru a da gust cărnii.

Am primit 2 bucăţi consistente de carne, pe o piatră încinsă, un model nou de prezentare şi preparare pentru mine. Trebuie să recunosc că atât carnea de pui cât şi cea de vită erau foarte gustoase şi asta fără să adaug condimente sau sosuri deşi am primit nişte opţiuni foarte bune, pe acelaşi platou. Poţi să foloseşti piatra încinsă pentru a rumeni în continuare carnea, dacă doreşti acest lucru.

 

Carne pe piatra incinsa Mica Elvetie

Carne pe piatra incinsa

Am rămas surprins de personalitatea lui Jakob. Avea căldura unui român, deschiderea către România dar în acelaşi timp răbdarea şi intenţia de construi pe termen lung, de a da înapoi. E plăcut să vezi pe cineva care după cinsprezece ani de business şi adrenalină în România alege să fie proaspăt, entuziast şi vioi în timp ce vorbeşte de noile proiecte.

 

Mica Elvetie

Mica Elvetie

La Mica Elveţie mi-a plăcut atenţia, generozitatea, energia bună şi sufletul pus, care se vedeau în multe detalii. În fond astea sunt lucrurile care contează cel mai mult, dincolo de mâncare.

Cel mai important test personal este întrebarea: aş mai reveni în acest loc? Pentru Mica Elveţie răspunsul este cu siguranţă da. Este un loc diferit şi bun, o reţetă care îmi place întotdeauna.

Până la următoarele poveşti vă doresc o zi cu gusturi minunate.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *